Conacul Atanasievici


Categorie: Conace
Perioada: sec. XIX
Importanta: B
Cod LMI: CS-II-m-B-11223
Adresa:
Localitate: sat VALEAPAI; comuna RAMNA
Judet: Caras-Severin
Regiune: Banat

Imagini

Conacul Atanasievici Conacul Atanasievici Conacul Atanasievici Conacul Atanasievici Conacul Atanasievici Conacul Atanasievici Conacul Atanasievici

Imagini de arhiva

Nu exista imagini de arhiva
 

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate


Descrieri/Comentarii

DaddyRe / 28-Sep-2009

 Istoricul satului

Istoricul satului se pierde în negura vremurilor. Cea mai veche ştire despre existenţa localităţii
Valeapai datează din 1597 . În perioada stăpânirii otomane satul a aparţinut, când districtului
Bocşa, ataşat Banatului de Severin, când Paşalâcului de Timişoara.
În urma războiului dintre Austria şi Imperiul Otoman , din 1716-1718 , Banatul intră sub
stăpânirea habsburcică. Sub austrieci, localitatea Valeapai a aparţinut districtului Ciacova, fapt
menţionat în conscripţia din 1717 şi în hărţile din anii 1723 şi 1776.
În 1777 , când Maria Tereza cedează Banatul, Ungariei, localitatea Valeapai va aparţine
comitatului Caraş cu reşedinţa la Lugoj.
Între anii 1820-1830 ca urmare a unor servicii aduse Coroanei Imperiale , această parte a
Banatului a fost dăruită familiei Atanasievici, o familie de nobili de origine sârbă(fraţii Marcel şi
Emil Atanasievici). Aceşti noi proprietari intră în posesia unor mai suprafeţe de teren arabil.
În 1840 , în centrul satului , începe construcţia unui castel nobiliar, pentru a cărui ridicare se
aduc muncitori din Serbia şi Italia. Construcţia este în stil Baroc
1 / 2
Istoricul satului
Din familia care stăpânea domeniul Valeapai, făcea parte şi Ioana Atanasievici, care se
căsătoreşte cu contele Baiky din Vărădia. Fiica celor doi se căsătoreşte cu Tallian Bela şi
moşteneşte domeniul unchilor ei Marcel şi Emil. Baronul Tallian Bela arendează moşia unui
nobil desfrânat, Ambrizie Bela . Moşia este ipotecată şi apoi este cumpărată de familia Riesz în
anii 1914-1918.
În anul 1922 are loc împroprietărirea ţăranilor, fiecare familie primind în jur de 4 iugăre
(aproximativ 2,31 hectare).
Referitor la denumirea localităţii, considerăm că această denumire vine de la faptul că locuitorii
cultivau în lunca(valea) Pogoniciului păioase, de unde vine numele de Valea-Pai.
Iniţial vatra veche a satului era pe dealurile din vecinătate(dealu Petrii). Ne-o dovedeşte şi un
inventar despre o biserică construită pe dealu Petrii. Textul era următorul ,,Biserică estă făcută
dă lemn şi precum dinuntru aşa şi dinafară, nelipită din jos, nepodită, acoperită cu şindrilă dă
brad, dăsupra altarului cruce dă pleh alb .... şi s-au făcut în anul 1725.
Ulterior locuitorii încep să se aşeze în vale.
2 / 2